Când „acasă” nu a fost o lecție despre fericire
„Nu am văzut-o niciodată fericită pe mama lângă tata.”
„Mama mi-a spus mereu că a stat cu tata doar pentru mine.”
„Nu i-am văzut niciodată pe ai mei îmbrățișându-se.”
„Ai mei se certau mereu, nu i-am văzut niciodată discutând normal.”
„Nu i-am văzut niciodată, cu adevărat, fericiți împreună.”
Acestea sunt doar câteva dintre frazele dureroase pe care le aud, mult prea des, în cabinetul de terapie. Sunt rostite de adulți care poartă în spate povara unei copilării în care modelul de cuplu a fost unul lipsit de iubire, conexiune sau respect.
Ce se întâmplă când crești într-un astfel de mediu?
Realitatea este că mulți copii nu au văzut fericirea în familiile lor. Drept urmare, ca adulți:
Nu știu cum să recunoască fericirea sau o relație sănătoasă. Lipsindu-le modelul, un parteneriat echilibrat poate părea plictisitor sau străin.
Caută ceea ce le este familiar. Creierul nostru este programat să caute siguranța în ceea ce cunoaște deja. Din păcate, „cunoscutul” pentru acești adulți înseamnă conflict, răceală emoțională sau imprevizibilitate.
Reproduc inconștient tiparele. Ajung să aleagă parteneri cu care recreează, pas cu pas, mediul toxic sau disfuncțional în care au crescut, sperând, de data aceasta, la un final diferit.
Curajul de a rupe lanțul!
Este o dovadă de imens curaj să ajungi în punctul în care recunoști: „Repet ceea ce am văzut acasă.”
Această conștientizare este primul și cel mai important pas. Este momentul în care decizi să începi să lucrezi la tine, să vindeci copilul interior și să înveți, pas cu pas, ce înseamnă o relație bazată pe respect, siguranță și iubire autentică.
Nu ești obligat(ă) să duci mai departe o moștenire emoțională care îți face rău. Ai puterea să construiești un nou model de fericire pentru tine și, dacă alegi asta, pentru viitoarea ta familie.